luni, 30 aprilie 2012

Demonstratie ca apartine genului liric poezia--,,Pe Bistrita'' de George Cosbuc

Genul liric este modalitatea specifica artistică prin care autorul îşi exprima gandurile si sentimentele prin intermediul eului liric.
În opinia mea, poezia ,,Pe Bistrita'' de George Coşbuc este o opera lirică deoarece în textul poetic predomina subiectivitatea prin exprimarea directă a sinelui, cu ajutorul unui limbaj artistic expresiv si plin de muzicalitate.
În primul rand, autorul prin intermediul eului poetic, îşi exprima sentimentele de admiratie fata de furtuna descrisă, considerand-o metaforic ,,o tanara fecioara''.Furtuna este descrisă prin privelisti infioratoare ,,închise între stanci salbaticele ape/ gemeau ca-n agonie'' .
În al doilea rand, in textul dat spre analiza regasim ca mod de expunere specific al genului liric: descrierea lirerara subiectiva.Limbajul este sugestiv si expresiv,creand imagini artistice vizuale ,,cu pluta ei usoara trecea-n amurgul zilei'' si imagini auditive ,,izbindu-se sa scape cu vuiet si cu vaiet''; figuri de stil precum: ,, o tanara fecioara...Trecea-n amurgul zilei''(metafora); ,,salbaticele ape''(inversiune).
In al treilea rand, desi versificatia nu este o conditie necesara a genului liric, textul ,,Pe Bistrita'' este organizata in doua strofe simetrice si in versuri fara rima, cu masura variabila de 6-7 silabe.
In concluzie, textul propus spre analizare toate caracteristicile genului liric.

,,Dan,capitan de plai'' de Vasile Alecsandri(referat)



Comentariu
Dan,căpitan de plai

Vor trece sute de ani,dar nici odată nu va răsuna numele lui Mihai copilul,Toma Alimoş,fără ca ecoul să vibreze  :Alecsandri.Da!V.Alecsandri, capul poeziei româneşti este şi autorul acestei opere:Dan,căpitan de plai.
  Personalitatea glorioasă a lui V.Alecsandri a optat la crearea şi dezvoltarea a numeroase specii literare  şi a publicat prima mare culegere de poezii populare româneşti:Poezii  poporale.Balade (cîntece bătrîneşti) adunate şi îndreptate de… V.Alecsandri în colaborare cu Alecu Russo au
au editat acest manual.În el sunt prezentate numeroase creaţii folclorice româneşti ,şi pe prima pagină a acestei cărţi este publicată Mioriţa,o baladă păstorească ,care este vîrful creaţiei populare.
  Operele lui Alecsandri se pot împărţi în trei părţi:în prima parte intră pastelurile şi poeziile închinate florilor şi anotimpurilor (Legenda ciocîrliei, Legenda lăcrimioarei ,Concert în luncă ,Oaspeţii primăverii ,Zilele Babii etc);în aspect patriotic ,care prezintă lupta poporului român cu cotropitorii (Dumbrava Roşie; Dan,căpitan de plai ;Grui-Singer etc) şi însfîrşit a treia categorie prezintă operele orientale ,în care intră :Murad Gazi sultanul şi Becri Mustafa, Garda seraiului etc.Aceste opere cu aspect oriental ne transportă într-un tablou vioi al străzilor musulmane.
  Opera "Dan,căpitan de plai" este o operă epică, ca specie poem eroic, în care se îmbibă istoria cu folclorul,realitatea cu fantasticul.Aici Dan întruchipează sentimentul de patriotizm ce zace de secole în inimele fiecărui român.Îl cunoaştem pe Alecsandri ca un fantastic autor a multor pastele , dar iată că în creaţile sale apare şi un poem cu caracter legendar. Fiind un adevărat patriot a ştiut să ivedenţieze spiritul de patriotizm al poporului român prin personajele pozitive:Dan, un bătrîn luptător ce locuieşte departe în stînci ca şoimul singuratic;Ursan,om aspru pletos ca zbirul cu pieptul gros şi lat .
  În acest poem Alecsandri propagandează spiritul de patriotizm ,şi ideea este că poporul român şi-a manifestat eroizmul în vremurile grele de subjugare cu scopul de a-şi obţine independenţa .Titlul acestei opere are un sens direct ,unde Dan este un căpitan al armatei române.
  În text autorul foloseşte o mulţime de figuri de stil:
"Bătrînul Dan trăieşte ca şoimul singuratic"-o comparaţie prin care se ividenţiază singurătate personajului principal.
"geroasa bătrîneţe"-epitet ,prin dînsul V.Alecsandri doreşte să ne spună cît de chinuitoare era viaţa lui Dan la bătrîneţe.
"verdea tinereţe"-metaforă în care poetul compară tinereţea personajului cu o luncă verde.
"Iar munţii,…,se-nclinau în depărtare"-personificare ,ea este folosită cu scopul de a ne impresiona şi de a ne descrie poziţia munţilor.
"O,lege-a nimicirei,o!lege nemiloasă!"-repetiţie,prin repetarea de 2 ori a sub. lege cu adj. "nimicirei" şi "nemiloasă" ne crează nouă tabloul deplin a cruzimii acestui fenomen.
"Îşi face-o cruce ,pleacă şi se coboară-n vale"-enumeraţie,ea a fost introdusă în context cu scopul de a se arăta pregătirea de luptă a eroului poeziei.
 Acest poem este alcătuit din 7 părţi ,mărimea versului fiind de 18 silabe,rima este împerecheată şi în unele momente îmbrăţişată,iar ritmul este iambic.
  Pe lîngă personagele pozitive în text sunt prezente şi negative,Ghirai.El îşi face aparenţa în ultimele două părţi.O săgeată îl loveşte mişeleşte pe Dan şi el cade la pămînt,iar Girai luîndul pe cal socotindul trofeu pleacă în cortul său ca un lup din codri ce a fost de cîini gonit.
  "Şi-a cel rege al poeziei ,vecinic tînăr şi ferice,
Ce din frunză îţi doineşte ,ce cu fluierul îţi zice,
Ce cu Basmul povesteşte-veselul Alecsandri.
Prin opera sa, poetul dorea să ne transmită nouă,generaţiei noi trezirea la arme.El ne îndeamnă să fim mereu cu pieptul în faţa vrăjmaşilor,căci patria e cel mai sfînt lucru ce poate fi,căci prin patrie se înţelege mama,casa părintească,biserica,carte şi toate lucrurile ce sunt sfinte pentru un popor.Să nu ne temem că ne vom pierde vieţile ,dar în contra să ne jertvim pentru locul în care ne-am născut,în care trăim şi în care vor trăi nepoţii noştri.
  Citind poemul cititorul parcă se scufundă în lumea legendelor şi  a fantasticului ,lui i se trezesc sentimente de patriotizm ,dragostea faţă de ţară şi mîndria faţă de ţinutul natal.
  Vasile Alecsandri ne va călăuzi mereu în drumul spre a crea frumosul ,ne va îndruma tot timpul prin operele sale să procedăm corect ,să fim adevăraţi patrioţi,să nu lăsăm ţara la nevoie,s-o apărăm cu mîndrie în suflet,căci suntem români şi gata.