In opinia mea, poezia ,,Toamna'' de Ion Pilat este un pastel, dar si o meditatie pe tema trecerii timpului.Toamna,laitmotivul poeziei trimite astfel atat la tema naturii, cat si la aceea a amintirii.
In primul rand,putem observa ca versurile contin o descriere subiectiva a unui peisaj de toamna, realizata prin imagini vizuale cromatice ,,singur cu lumina,care galbena venea din soare''; ,,parul tau de aur rosi si de soare intrupat'';etc.Substantivele si adjectivele sunt plasate in sintagme care,din punct de vedere stilistic,formeaza figuri de stil: comparatie ,,ruginita ca o frunza''; personificari ,, parul tau de frunze moarte'' ,metafore ,,dorul meu se cer'' ,epitete-n antiteza ,,zile albe,zile negre''etc.
In al doilea rand, putem remarca ca in versurile citate, campul lexical dominant este cel al timpului ,,zile'' ; ,,trecutul'' ; ,,ieri'' etc.Este evident ca, in prima strofa ,este conturat cadrul meditatiei, respectiv revederea casei pamantesti cu ,,odaia de-altadata''.Urmatoarele doua strofe sunt construite in forma unui monolog liric, adresat toamnei.
In concluzie, toamna devine elementul care declanseaza amintirea si indice al sentimentului de nostalgie si tristete.
duminică, 9 decembrie 2012
Comentariu ,,Pier'' de Ion Pilat semnificatia poeziei
In opinia mea, poezia ,,Pier'' de Ion Pilat arunva asupra noastra versuri posomorate si agitate ,,Bubuitor, furtunalung pe zavoi rasuna''.Faptul ca a inceput furtuna autorul vrea sa ne faca sa intelegem cum se simte el in preajma fenomenului care schimb starea omului din bucurie, harnicie si chef de joaca in tristete, lene, plictiseala.
In primul rand,putem preciza ca poezia scrisa de Ion Pilat face parte din genul liric deoarece autorul isi exprima gandurile,ideile si sentimentele in mod direct.Pe de o parte acestea arata legatura stransa dintre om si natura.Cand es este senina si plina de viata asa este si sufletul omului, insa atunci cand este posomorat afara pe om il cuprinde tristetea.
In al doilea rand, putem afirma ca poetul face legatura intre spatiul ceresc si terestru folosind ca subiect principal furtuna.Acesta o caracterizeaza ca fiind o persoana, cu ajutorul personificarilor : ,,A tras din nou furtuna cu pusca prin zavoaie''.Dupa incetarea ploii apare o pasare care are un rol foarte important in alungarea ei si readucerea bucuriei in natura ,,Ea zboara,sparge norii,asterne pe hotar/Seninul primaverii cu sufletul tau clar''.
In concluzie, natura asa cum a fost prezentata este cea mai importanta deoarece es poate sa controleze starile sufletului si sa transforme tristetea in bucurie.
Scuzatima ca este asa de sec dar l-am facut in clasa a 7-a la inceput si nu prea stiam cum sa fac dar le voi pune mai intai pe cele de a 7-a si porma cele de anu asta.Va multumesc mult pentru atentie.
In primul rand,putem preciza ca poezia scrisa de Ion Pilat face parte din genul liric deoarece autorul isi exprima gandurile,ideile si sentimentele in mod direct.Pe de o parte acestea arata legatura stransa dintre om si natura.Cand es este senina si plina de viata asa este si sufletul omului, insa atunci cand este posomorat afara pe om il cuprinde tristetea.
In al doilea rand, putem afirma ca poetul face legatura intre spatiul ceresc si terestru folosind ca subiect principal furtuna.Acesta o caracterizeaza ca fiind o persoana, cu ajutorul personificarilor : ,,A tras din nou furtuna cu pusca prin zavoaie''.Dupa incetarea ploii apare o pasare care are un rol foarte important in alungarea ei si readucerea bucuriei in natura ,,Ea zboara,sparge norii,asterne pe hotar/Seninul primaverii cu sufletul tau clar''.
In concluzie, natura asa cum a fost prezentata este cea mai importanta deoarece es poate sa controleze starile sufletului si sa transforme tristetea in bucurie.
Scuzatima ca este asa de sec dar l-am facut in clasa a 7-a la inceput si nu prea stiam cum sa fac dar le voi pune mai intai pe cele de a 7-a si porma cele de anu asta.Va multumesc mult pentru atentie.
luni, 30 aprilie 2012
Demonstratie ca apartine genului liric poezia--,,Pe Bistrita'' de George Cosbuc
Genul liric este modalitatea specifica artistică prin care autorul îşi exprima gandurile si sentimentele prin intermediul eului liric.
În opinia mea, poezia ,,Pe Bistrita'' de George Coşbuc este o opera lirică deoarece în textul poetic predomina subiectivitatea prin exprimarea directă a sinelui, cu ajutorul unui limbaj artistic expresiv si plin de muzicalitate.
În primul rand, autorul prin intermediul eului poetic, îşi exprima sentimentele de admiratie fata de furtuna descrisă, considerand-o metaforic ,,o tanara fecioara''.Furtuna este descrisă prin privelisti infioratoare ,,închise între stanci salbaticele ape/ gemeau ca-n agonie'' .
În al doilea rand, in textul dat spre analiza regasim ca mod de expunere specific al genului liric: descrierea lirerara subiectiva.Limbajul este sugestiv si expresiv,creand imagini artistice vizuale ,,cu pluta ei usoara trecea-n amurgul zilei'' si imagini auditive ,,izbindu-se sa scape cu vuiet si cu vaiet''; figuri de stil precum: ,, o tanara fecioara...Trecea-n amurgul zilei''(metafora); ,,salbaticele ape''(inversiune).
In al treilea rand, desi versificatia nu este o conditie necesara a genului liric, textul ,,Pe Bistrita'' este organizata in doua strofe simetrice si in versuri fara rima, cu masura variabila de 6-7 silabe.
In concluzie, textul propus spre analizare toate caracteristicile genului liric.
In al treilea rand, desi versificatia nu este o conditie necesara a genului liric, textul ,,Pe Bistrita'' este organizata in doua strofe simetrice si in versuri fara rima, cu masura variabila de 6-7 silabe.
In concluzie, textul propus spre analizare toate caracteristicile genului liric.
,,Dan,capitan de plai'' de Vasile Alecsandri(referat)
Comentariu
Dan,căpitan de plai
Vor trece sute de ani,dar nici odată nu va răsuna numele lui Mihai
copilul,Toma Alimoş,fără ca ecoul să vibreze
:Alecsandri.Da!V.Alecsandri, capul poeziei româneşti este şi autorul
acestei opere:Dan,căpitan de plai.
Personalitatea
glorioasă a lui V.Alecsandri a optat la crearea şi dezvoltarea a numeroase
specii literare şi a publicat prima mare
culegere de poezii populare româneşti:Poezii
poporale.Balade (cîntece bătrîneşti) adunate şi îndreptate de…
V.Alecsandri în colaborare cu Alecu Russo au
au editat acest manual.În el sunt prezentate
numeroase creaţii folclorice româneşti ,şi pe prima pagină a acestei cărţi este
publicată Mioriţa,o baladă păstorească ,care este vîrful creaţiei populare.
Operele
lui Alecsandri se pot împărţi în trei părţi:în prima parte intră pastelurile şi
poeziile închinate florilor şi anotimpurilor (Legenda ciocîrliei, Legenda
lăcrimioarei ,Concert în luncă ,Oaspeţii primăverii ,Zilele Babii etc);în
aspect patriotic ,care prezintă lupta poporului român cu cotropitorii (Dumbrava
Roşie; Dan,căpitan de plai ;Grui-Singer etc) şi însfîrşit a treia categorie
prezintă operele orientale ,în care intră :Murad Gazi sultanul şi Becri
Mustafa, Garda seraiului etc.Aceste opere cu aspect oriental ne transportă într-un
tablou vioi al străzilor musulmane.
Opera
"Dan,căpitan de plai" este o operă epică, ca specie poem eroic, în
care se îmbibă istoria cu folclorul,realitatea cu fantasticul.Aici Dan
întruchipează sentimentul de patriotizm ce zace de secole în inimele fiecărui
român.Îl cunoaştem pe Alecsandri ca un fantastic autor a multor pastele , dar
iată că în creaţile sale apare şi un poem cu caracter legendar. Fiind un
adevărat patriot a ştiut să ivedenţieze spiritul de patriotizm al poporului
român prin personajele pozitive:Dan, un bătrîn luptător ce locuieşte departe în
stînci ca şoimul singuratic;Ursan,om aspru pletos ca zbirul cu pieptul gros şi
lat .
În acest
poem Alecsandri propagandează spiritul de patriotizm ,şi ideea este că poporul
român şi-a manifestat eroizmul în vremurile grele de subjugare cu scopul de
a-şi obţine independenţa .Titlul acestei opere are un sens direct ,unde Dan
este un căpitan al armatei române.
În text
autorul foloseşte o mulţime de figuri de stil:
"Bătrînul Dan trăieşte ca şoimul singuratic"-o comparaţie prin
care se ividenţiază singurătate personajului principal.
"geroasa bătrîneţe"-epitet ,prin dînsul V.Alecsandri doreşte să
ne spună cît de chinuitoare era viaţa lui Dan la bătrîneţe.
"verdea tinereţe"-metaforă în care poetul compară tinereţea
personajului cu o luncă verde.
"Iar munţii,…,se-nclinau în depărtare"-personificare ,ea este
folosită cu scopul de a ne impresiona şi de a ne descrie poziţia munţilor.
"O,lege-a nimicirei,o!lege nemiloasă!"-repetiţie,prin repetarea
de 2 ori a sub. lege cu adj. "nimicirei" şi "nemiloasă" ne
crează nouă tabloul deplin a cruzimii acestui fenomen.
"Îşi face-o cruce ,pleacă şi se coboară-n vale"-enumeraţie,ea a
fost introdusă în context cu scopul de a se arăta pregătirea de luptă a eroului
poeziei.
Acest poem
este alcătuit din 7 părţi ,mărimea versului fiind de 18 silabe,rima este
împerecheată şi în unele momente îmbrăţişată,iar ritmul este iambic.
Pe lîngă
personagele pozitive în text sunt prezente şi negative,Ghirai.El îşi face
aparenţa în ultimele două părţi.O săgeată îl loveşte mişeleşte pe Dan şi el
cade la pămînt,iar Girai luîndul pe cal socotindul trofeu pleacă în cortul său
ca un lup din codri ce a fost de cîini gonit.
"Şi-a
cel rege al poeziei ,vecinic tînăr şi ferice,
Ce din frunză îţi
doineşte ,ce cu fluierul îţi zice,
Ce cu Basmul
povesteşte-veselul Alecsandri.
Prin opera sa, poetul dorea să ne transmită
nouă,generaţiei noi trezirea la arme.El ne îndeamnă să fim mereu cu pieptul în
faţa vrăjmaşilor,căci patria e cel mai sfînt lucru ce poate fi,căci prin patrie
se înţelege mama,casa părintească,biserica,carte şi toate lucrurile ce sunt
sfinte pentru un popor.Să nu ne temem că ne vom pierde vieţile ,dar în contra să
ne jertvim pentru locul în care ne-am născut,în care trăim şi în care vor trăi
nepoţii noştri.
Citind
poemul cititorul parcă se scufundă în lumea legendelor şi a fantasticului ,lui i se trezesc sentimente
de patriotizm ,dragostea faţă de ţară şi mîndria faţă de ţinutul natal.
Vasile
Alecsandri ne va călăuzi mereu în drumul spre a crea frumosul ,ne va îndruma
tot timpul prin operele sale să procedăm corect ,să fim adevăraţi patrioţi,să
nu lăsăm ţara la nevoie,s-o apărăm cu mîndrie în suflet,căci suntem români şi
gata.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)