Visatorul- comentariu

          In opinia mea, paianjenul este reprezentant al lumii insectelor, acesta aspirand spre o lume superioara.
          In primul rand, faptul ca ,,raza lunii l-a trezit din somn'' ,l-a determinat sa creada ca-si poate depasi starea in care se afla de cand s-a nascut, incercand sa-si infranga destinul mediocru.
        In al doilea rand, versul ,,indraznetul ... se tot zbate / si s-azvarle'' ne arata faptul ca este in pericol sa se pabuseasca ,aceasta semnificand constientizarea imposibilitatii depasiri propiei conditii.
        In al treilea rand, ,,Visatorul'' din poezie poate reprezenta, omul ce inspira spre deparirea propiei conditii.Destinul neputand fi infrant, iar incercarea de a i te impotrivi duce spre sfarsitul planului sufletesc.De aici si compatimirea, tistetea din finalul poeziei ,,mi-e teama / c-o sa cada-visatorul''.
      In concluzie, fiecare merge pe propiul destin si nu trebuie sa incerce sa-l depaseasca pentru ca altfel v-a ajunge la sfarsitul sufletului sau.

Luceafarul copiilor

        Intr-o zi ma uitam de la freastra camerei mele, cerul instelat.De o data ma trezesc langa luceafar.Acesta era regele stelelor si sclipea atat de tare incat nimeni nu se putea uita la el.Cu greu am reusit in atatia ani sa-l vad.
       Are o mantie lunga pentru a se acoperii ;astfel incat celelalte stele sa se poata uita la el.Totusi el mi-a ovestit ca a inceput sa-si piarda din stralucire si ca are mare nevoie de iubirea oamenilor pentru asi recupera maretia.Am mers la cativa prieteni si i-am adunat pe toti.Aastfel am putut reda stralucirea de care are atata nevoie.
        Dintr-o data nu am mai putut vedea datorita luminii orbitoare pe care o emitea, asa ca a fost nevoie de acea mantie pentru al putea vedea.A fost asa de fericit incat, straluceste mai tare doar la vederea unui copil ,zambindu-i si parandul de rau.Asa se revanseaza el pentru tot ce am facut eu si prieteni mei.